Cum se poate trai fara iPhone, Pizza si Elodia

Un articol de
UrbanIULIAN.ro

Tot mai mulţi români au lăsat deoparte mâncărurile tradiţionale şi s-au reprofilat pe mâncarea gata preparată a fast-food-urilor. Fie că aleg vestita şaorma, pizza sau hamburger, mulţi dintre aceştia nu ştiu la ce pericole se expun. Mai mult decât atât, majoritatea pofticioşilor de ,,mâncăruri rapide''habar nu au ce conţin preparatele pe care le comandă şi, mai ales, ce efecte pot produce organismului.
Consumul de mâncăruri de genul fast-food (sau junk-food, cum mai sunt cunoscute) a luat amploare şi pe teritoriul României. Lipsa de timp cauzată de prelungirea programului de muncă, oferta variată de tot felul de nebunii culinare, gata în cinci minute, sau pur şi simplu sedentarismul l-au transformat pe cetăţeanul de rând într-un consumator iraţional şi, uneori, inconştient. Lanţurile de magazine cu profil fast-food şi-au mărit profiturile exponenţial, iar numărul persoanelor cu afecţiuni cauzate de o alimentaţie deficitară (obezitate sau colesterol ridicat) este în continuă creştere. Statistic, mai mult de 25% din populaţia României suferă de obezitate cronică, iar vârsta celor diagnosticaţi cu această boală este în continuă creştere.
Eşti ceea ce mănânci
Produsele întâlnite în lanţurile fast-food nu sunt deloc aşa de proaspete, cum suntem minţiţi în reclame. Carnea de pui, porc sau vită, folosită ca ingredient principal la astfel de preparate, până să ajungă să fie servită în hamburger este congelată de mai multe ori, devenind astfel foarte toxică. De asemenea, restul alimentelor servite, cum ar fi legumele sau diferitele garnituri sunt deshidratate sau trec prin diferite procese tocmai pentru a le mări termenul de valabilitate în detrimentul calităţii. Faptul că suntem atraşi ca de un magnet să cumpăram astfel de preparate este cauzat de aditivii şi aromele alimentare folosite din belşug. Aceşti compuşi dereglează grav metabolismul, iar dacă sunt consumaţi timp îndelungat, pot duce la complicaţii severe.
Europa de est este mult mai dispusă pericolelor
În ţările occidentale, controlul compoziţiei alimentelor este luat foarte în serios, iar producătorii care nu respectă normele stabilite sunt aspru sancţionaţi. În Europa de est, acest lucru nu se petrece însă, ceea ce dă undă verde lanţurilor fast-food de a modifica proprietăţile nutritive ale alimentelor după ureche. De exemplu, un hamburger consumat la un Mc Donald's în Anglia este mult mai mare şi mai sănătos, comparativ cu unul servit în acelaşi tip de fast-food în Bucureşti. Deoarece veniturile din Europa de est sunt net inferioare celor occidentale, patronii lanţurilor de mâncăruri rapide (KFC, Mc Donald's, Gregory sau altele) folosesc ingrediente mai ieftine şi mai proaste, dar care sunt ,,îmbunătăţite" chimic, tocmai pentru a păstra preţul de cumpărare la un nivel accesibil omului de rând. Acest lucru se petrece nu doar în industria alimentară, ci şi în cea a tutunului sau a băuturilor de orice fel.
Fast-food-urile de cartier, adevărate pericole pentru sănătate
Diferitele fast-food-uri fantomă, întâlnite la orice colţ de stradă, reprezintă un pericol extraordinar pentru sănătatea oricărui gurmand. De obicei se utilizează ingrediente cu provenienţă incertă, iar condiţiile de preparare sunt sub orice critică. Pentru a reduce costurile, majoritatea ,,ciupercilor" care te îmbie cu o şaorma sau cu un şniţel la chiflă cumpără carnea folosită de la distribuitori care o importă din vest la preţuri de dumping. Mai mult de 75% din carnea folosită provine din marile depozite occidentale, unde produsele care nu se vând şi sunt aproape expirate, sunt recongelate şi vândute în ţările Europei de est la preţuri derizorii. Aceste alimente sunt foarte toxice şi cancerigene, dar aduc profituri foarte mari comercianţilor, care închid ochii şi se prefac a nu observa la ce pericole îi expun pe cei care le trec pragul

Iata comentariul lui Vlad Barza scris pe Hotnews
Un grup de ziaristi de Bucuresti a ajuns intr-un sat izolat din Ardeal, undeva in muntii Trascaului, unde lumea o duce tare bine si fara mall, nu se sinchiseste de iPhone si nici ca-i pasa ca Elodia n-a fost gasita. La Coltesti in Alba soselele sunt foarte proaste insa viata e blanda. O zi am uitat de asfaltul incins al Bucurestiului si am vazut ca e placut sa simti iarba sub talpi, sa respiri aer nepoluat si sa mananci bucate care dau clasa si celor mai scumpe caserole din supermarketuri.

Coltesti e in muntii Trascaului, la vreo 50 de kilometri de Clujul cu blocajele sale copiate dupa Capitala. In sat e liniste si tare pustiu la amiaza, dar ca vizitator asta nu te deranjeaza. Partea interesanta e cetatea nobiliara de pe deal. Au ramas zidurile doar, nici ele intacte, dupa ce austriecii au distrus cat au putut acum trei secole. Insa a mai ramas destul in picioare si partea frumoasa e ca nu e nici tipenie de om sa-ti deranjeze gandurile, mai ales ca din grupul de la Bucuresti sunt multi care nu vor sa-si strice incaltarile in colbul dintre ruine.

Dar cine urca are de castigat. Panorama de 360 de grade, culmile Trascaului, dealuri in trepte, acoperisurile rosii ale caselor din sat si biserica alba care se ridica peste toate cladirile din jur. Adio trafic infernal, adio claxoane. Aici la cetate nu e nimeni, poti sta la umbra zidurilor vechi de sapte secole si poti citi o carte. Iar cand iti ridici ochii dintre slove ai sa observi ca iarba nu e verde, ci galbena, parjolita, dupa o luna august zgarcita in ploi. Apoi te intorci la lectura, dar nu poti sa rezisti si iarasi te uiti in jur. Vezi ca totusi printre ruine gunoaiele-s tare putine. Nu sunt stive de PET-uri, hartia igienica roz lipseste si, surpriza, nici gratare nu s-au prea facut pe aici.

Cobori in sat si te intampina un pahar, sau cate poti duce:), de afinata si un platou cu slana, ceapa, sorici, branza, cas afumat si multe alte lucruri care aici au cu totul alt gust. Bucatele grase nu lipsesc, dar macar poti spune ca ai manacat lucruri care nu au nevoie de coloranti, aditivi si enzime ca sa fie bune.

Seara, la focul din gradina, halcile grase de porc nu sunt nici ele prietene ale sanatatii, dar fata de burgerii si bucatile de pui din fast-food-uri par a fi la ani lumina departe pe o scara a gustului. Sa nu mai zic de cartofii facuti si ei la foc, iar cei pe care dam cinci lei pumnul la fast-food ar trebui sa se ascunda definitiv!

Dimineata te trezesti greu si te intrebi de ce nu sunt claxoane, de ce nimeni nu tranteste usi, de ce nu se aud gunoieri galagiosi sau manele din masini. Dar nu esti in Capitala, aici la Coltesti, auzi cocosi plus cativa oameni sporovaind pe aleile prafuite. Daca rezisti in aerul tare iei o bicicleta batraneasca din curte si mergi pe drumul principal sau pe camp, pe "autostrada" carutelor, care nu e cu patru benzi, nici neteda nu este, insa e o linie a vietii pentru oamenii care cultiva una alta prin zona.

Drumul principal e plin de transee, cu bicicleta e o mica aventura daca te decizi sa prinzi si ceva viteza. Indemanarea e de baza. Dar ce mai conteaza gropile cand pe camp, la doi trei metri de pamant sunt fasii lungi de ceata care stralucesc vioi in bataia soarelui. Dupa drumetie te asezi la masa, bei un lapte proaspat de vaca si nu intrebi de pasteurizare or UHT. Sau incerci un ceai adevarat de menta si uiti de ice tea-ul pe care-l iei in fuga din statia de metrou. Ce sa mai zicem de dulceata.